In viata mea secreta eu sunt cea care deseneaza totul pe foaia neteda tot ce tine de perfectul tau.
O foaie alba  si imaculata ,textura asa de fina ,totul e prea perfect.
Pot sa inchid ochi si sa-ti desenez fiecare ascpect perfect.
Ne miscam repede si zambim atunci cand ar trebui sa plangem si totul se intampla in viata mea secreta.

Sunt vinovata de aparitia  pefectului.Ce sunt in viata mea  secreta, o persoana care  doar umbla fara perfect,acum sunt  acea persoana care  a gasit acel perfect, dar doar in viata mea secreta.

Goliciune

Pentru ce sa lupt daca motivele  care ma tineau in picioare ,astazi  se spulbera .

Dupa  o  melodie pentru oameni tristi si doua berii  se face simtita  goliciunea din mine  si brusc ma apuca melancolia .

Toata lumea  stie ca  prin vise reusesti sa cresti, dar in acelasi timp sa te blochezi .

De ce  toata lumea  crede  ca  timpul  rezolva totul ?? 

Visele  sunt si vor  ramane indiferent de situatia  in care te afli.Din pcate odata cu ele apar si dezamagirile.

De cand  sunt mica    am visat ca  voi trai  fericita,  ca imi voi gasi  "tipul perfect" ca  voi fi  inalta, slaba  cu ochi albastri si voi fi   tipa aia care  atunci  cand  merge pe  strada,  toata lumea  arunca priviri . Dar    m-am multumit  cu ce  am in prezent .

Nu pot zice  ca  tot ce am avut  pana acum au fost nimicuri, as fi o mincinoasa .Sunt multumica  cu mine si atat.

Intind  catre pefectiune si cand spun perfectiune  spun din punctul meu de vedere.

Goliciunea din mine  care s-a instalat fara voia mea,  ma da de gol in fata persoanelor , in fata mea .

Goliciunea  este ceva ce inlocuieste visul.

Sunt convinsa ca una dintre concluzii nu este buna "viseaza tot timpul ca scapi de goliciune" .

Si daca   tot am ajuns aici  pot spune cu mana pe inima,  nu-mi pot raspunde  la tot mai multe intrebari  care apar .

Deci nu stiu ce e bine si ce e rau si daca nu am  aceste informatii de baza  atunci  cum sa   rezolv eu  eu ceva?

Sunt cineva, dar nu nu stiu cine....

Schimbarile sunt bune.Mereu incerc sa fac schimbari dar nu reusesc .Oare m-am  schimbat ?

Am  ramas la fel spun unii,dar eu simt altceva.

Am observat odata cu trecerea   timpului ca totul era  diferit inainte .E normal  sa  fie diferit modul de gandire.

In  prezent iau decizii care poate  nu sunt perfecte, dar prea mult timp irosit pentru  decizii  perfecte.Poate nu e o irosire  de timp, dar timpul pierdut se simte.

Unele decizii  tin si de persoanele din jurul meu ,asa imi spune o persoana.Daca nu acum , cand?

Se spune ca timpul le rezolva pe toate.Nu cred  in asta fiindca viata-i scurtă şi nu are timp să ne aştepte…

Primavara virgina, iar toamna doamna si iarna pozeaza cam mult, iar vara erotica ca intotdeauna...da...
Toate virginele pierd ceva din ele, presarand in urma lor frunze auri oranj.Au nevoie de ajutor stand pe scaun,au nevoie de nevoia de a muri.Atingerile lor sunt prea perfecte pentru  momentele rosu oranj preferand sa aduca o blana alba care le da o finete parca de ciocolata alba dar rece. Ceva  erotic parca  incalzeste atmosfera de parca doar inghetata isi mai face  simtita prezenta.\
Ne pierdem in  catifea si matase  sub virginele  copertine,caci lumea e de noi doar cand  pozeaza si ne incanta cu blanuri de ciocolata alba.

Iti ating fata rece si rosie si ma uit in ochi tai  care parca  ar vrea  sa   gaseasca o cale de scapare si imi ocolesti privirea  cu o usoara atingere ale buzelor.

Pretindem ca totul e ok si ne continuam  pasul agale prin plapuma de frunzele uscate si  privelistea  de nori ce duc cu gandul la pimavara.

Particele mici  de vant dabia daca iti mai ating fata din cauza valurilor de raza care a inceput sa bata .Parca te-ar pune intr-o lumina mai buna.

Ne asezam intr-un morman de frunze uscate parca am vrea sa ne invelim si privim cerul albastru.

Ne atingem  nasurile  rosi si reci parca am fi intr-un joc.

De umplutura...din nimic

Da-mi un motiv si lasa-ma  sa cred ca  totul  este  maret.Impingema   spre distrugere   si  nimic.Niciodata nu am crezut ca o sa-mi fie  frica  si   acum poti  vedea   in ochii  mei umbra  care  ma acopera emotional .Si  ea ma intelege  si  nu incearca sa ma    copleseasca  cu nimic.Si  vad  ca  razi, urmand dupa mine si    murim in somn  ca frunzele  care  cad   in   nimic .Nu  ma mai tem   caci  deja  sunt prea  coplesita in panza  neagra   si nimci  din  ce vrei sa faci nu ma mai poate salva.Nici cerul si   norii  rosii  care imi  stateau pe umeri mei si erau grei  au adormit   ca si noi pe perne moi de nimic.

Complicat de simplu

Inclin spre divin unde totul este  prea scump pentru buzunarele mele pline cu praf  si astept linistea trenurilor din gara de nord .Atat de aproape de soare atat de inuman atat de..de paralizat de fumul ce se misca  in pas alert,alerga  pe langa mine.Dar pot sa  zobr atat de aproape de soare  si pot face filmul unde  totul se rezuma la  reflectoare.Prezint in pas alert si-mi dau  glasul si vrei sa-mi spui poezia apusului.Precis vrei sa ma ineci in uitare unde totul moare aproape   si tot mai apare ceva ganduri scandinave.Vrei sa te ridici si pleci doar drumul tau il visezi.Vrei sa lasi si dai, dar  nu ai din ce.Vrei sa mori dar nu ai pentru ce si totul e macabru intr-o lume  spirituala plina de reflectoare .