E simplu sa vezi lucrurile din exterior cand nu esti implicat.

Daca am invatat ceva azi se datoreaza faptului ca am judecat gresit.Acum imi dau seama cand simt pe pielea mea ce se intampla.

Sa lasam trecutul la trecut si sa privim prezentul,caci viitorului nu-i pasa de lucrurile pe care tu vei vrea sa le faci.

Azi e prima zi in care imi dau seama ca viata mea a inceput, azi incep responsabilitatile mele,azi voi fi o noua persoana care o va lua de la inceput iar.Azi va fi o zi buna.Azi nu voi face decat sa si sa vad cerul si sa ascult muzica.Daca vreau sa ma gandesc totusi la  ceva , poate va fi speranta pe care am pierdut-o!

 Nu ma intereseaza daca e sambata  sau duminica.Nici nu ma intereseaza daca  afara e frig  sau ploua.Nu conteaza daca stau afara sau  undeva inauntru.Nici nu conteaza daca  am avut o zi prosta.

Atunci cand  ies am un motiv, si probabil tu...

Ma transform in ceva inexplicabil.

Nu mai am nimic....

Stiu ca uneori  pot deveni o scursura.Defapt mai tot timpul sunt, adica am ajuns  sa fiu.

Stiu ca sunt nesimtita.

Nu ma  pot abtine, sunt tot timpul suparata  atat de mult incat  simt ca totul se sfarseste.

Am atatea  chestii care  as vrea  sa le fac si tot timpul ajung sa incep ceva  si sa nu termin.

Nu termin... nicodata nu termin.

Nu  mai pot fi suparata  pe alte persoane , fiindca  nu mai exista alte persoane, nu mai am pe nimeni.Nu pot sa fiu suparata  si sa ma comport decat cu tine asa.

Nu mai am pe nimeni ...decat pe tine.

Fara raspunsuri !

Ce ma poate consola pe  mine de lipsa care o simt? Si ce conteaza pentru tine, atata timp  cat nu poti sa-mi umpli acel gol?

Pe cine  sa dau vina  daca nu stiu a cui este defapt?!

Imi este usor sa cred  ca TU esti acea  persoana  care e de vina.

Imi schimb usor pareare cand  incep  sa tip  si  sa urlu si tu nu-mi zici nimic  si taci si ma  asculti.Ajung la concluzia  ca  sunt decat o scursura  care  stie  doar sa-si ceara  drepturi si sa creada  ca vina nu  ii apartine.Asa  ca ma transform  repede intr-o persoana  cu gandurii sinucigase  care apoi se transforma  intr-un fel  de maniac impotriva  mea.Nici eu nu  stiu ce vreau defapt asa  ca incerc  sa aflu de la  TINE!

Ma  pierd  cand  vad  ca tot ce am reusit sa  scot de la tine  este un raspuns   sincer care  imi ravaseste  sufletul si mi-l imparte in mii  de bucatele care nu le pot strange.

De ce  am ajuns o scursura ?De  ce ma comport asa cu TINE?!

Daca  as putea  spune cea ce  simt defapt atunci  cand sunt scursura de zi  cu zi poate ai intelege  ce cer.E greu sa intelegi cand  ma vezi ca ma  agit  si tip  si nici macar nu intelegi de ce.Asa  ca incepi sa crezi ca este vina ta si ...si incepi  sa-ti asumi  rasponsabilitatea.Dupa  ceva timp realizezi  ca doar aberez  si ca incerc  sa  te manipulez,sa ajung la un raspuns care tu nu l-ai putea spune niciodata.Incepi sa  recurgi la  partea  intunecata si ma ameninti crezand ca  poate asa  te voi intelege.

Pacat  ca   nu  mai pot intelege  nimic,defapt nu mai vreau.

Am si uitat  de cand nu am mai jucat  acest teatru.A trecut prea mult timp , si odata cu el  cred ca  a trecut si "umanitatea mea".

Am uitat sa zambesc din pura fericire de ceva timp,am uitat sa inteleg si sa fiu rabdatoare.Am uitat sau nu vreau sa-mi aduc aminte?!

Nici nu stiu ce sa zic... ar trebui sa ma caracterizsc  si observ  ca singura  chestie care o pot gasi pt  caracterul meu este "scursura"poate nu e corect spus,poate e ceva  mai mult de atat.

Ma simt ca un ultim om pentru ce ti-am facut .Dar  sunt prea pornita  si bine infipta  in situatie.Am  nevoie de raspunsuri si nu  imi poti oferi aceste raspunsuri.

"Mă consolează adesea în nopţi gri şi fără sfârşit gândul că lumea asta e atât de împuţită, diformă şi imbecilă încât, oricât de adânc m-aş afunda în mizerie, oricât aş slăbi strânsoarea şi aş ceda iubitei mele, vrăjitoarea neagră care îmi smulge carnea, îmi sângerează organele şi îmi ucide încet, perfid şi cu precizie neuronii, voi fi oricum, întotdeauna când îmi voi privi reflexia în apă sau oglindă, cea mai minunată fiinţă care a existat vreodată pe pământ."

Sunt prea satula de scursurile pe care le vad in fiecare zi.

In fiecare dimneata  incerc sa-mi las sufletul acasa in speranta ca poate nu voi  fi nevoita  sa  vad  tot ce vad ,sa ma deranjeze  tot ce ma deranjeaza.Nu pot sa-mi inchid sufletul intr-o cutie si sa-l deschid  doar cand  vreau sau cand am nevoie?

De ce ?De ce  trebuie sa vad  aceleasi scursuri  care imi provoaca greata .Aceasi chestie  se repeta  iar si iar si iar.Parca sunt prinsa  intr-o bucla .

Nu se mai terminaaaaa!!!!Nu gasesc   o cale  de iesire!

Cum ziceam prea satula de scursurile orasului.Eu fac parte din oras,deci eu sunt o scursura?!

CACAAAT!!!!

Obiectivul meu in viata pentru moment e sa  ajung la starea aia in care  poti fi creativ si sa pot ultiliza acea  abilitate!

In viata mea secreta eu sunt cea care deseneaza totul pe foaia neteda tot ce tine de perfectul tau.
O foaie alba  si imaculata ,textura asa de fina ,totul e prea perfect.
Pot sa inchid ochi si sa-ti desenez fiecare ascpect perfect.
Ne miscam repede si zambim atunci cand ar trebui sa plangem si totul se intampla in viata mea secreta.

Sunt vinovata de aparitia  pefectului.Ce sunt in viata mea  secreta, o persoana care  doar umbla fara perfect,acum sunt  acea persoana care  a gasit acel perfect, dar doar in viata mea secreta.

Goliciune

Pentru ce sa lupt daca motivele  care ma tineau in picioare ,astazi  se spulbera .

Dupa  o  melodie pentru oameni tristi si doua berii  se face simtita  goliciunea din mine  si brusc ma apuca melancolia .

Toata lumea  stie ca  prin vise reusesti sa cresti, dar in acelasi timp sa te blochezi .

De ce  toata lumea  crede  ca  timpul  rezolva totul ?? 

Visele  sunt si vor  ramane indiferent de situatia  in care te afli.Din pcate odata cu ele apar si dezamagirile.

De cand  sunt mica    am visat ca  voi trai  fericita,  ca imi voi gasi  "tipul perfect" ca  voi fi  inalta, slaba  cu ochi albastri si voi fi   tipa aia care  atunci  cand  merge pe  strada,  toata lumea  arunca priviri . Dar    m-am multumit  cu ce  am in prezent .

Nu pot zice  ca  tot ce am avut  pana acum au fost nimicuri, as fi o mincinoasa .Sunt multumica  cu mine si atat.

Intind  catre pefectiune si cand spun perfectiune  spun din punctul meu de vedere.

Goliciunea din mine  care s-a instalat fara voia mea,  ma da de gol in fata persoanelor , in fata mea .

Goliciunea  este ceva ce inlocuieste visul.

Sunt convinsa ca una dintre concluzii nu este buna "viseaza tot timpul ca scapi de goliciune" .

Si daca   tot am ajuns aici  pot spune cu mana pe inima,  nu-mi pot raspunde  la tot mai multe intrebari  care apar .

Deci nu stiu ce e bine si ce e rau si daca nu am  aceste informatii de baza  atunci  cum sa   rezolv eu  eu ceva?

Sunt cineva, dar nu nu stiu cine....

Schimbarile sunt bune.Mereu incerc sa fac schimbari dar nu reusesc .Oare m-am  schimbat ?

Am  ramas la fel spun unii,dar eu simt altceva.

Am observat odata cu trecerea   timpului ca totul era  diferit inainte .E normal  sa  fie diferit modul de gandire.

In  prezent iau decizii care poate  nu sunt perfecte, dar prea mult timp irosit pentru  decizii  perfecte.Poate nu e o irosire  de timp, dar timpul pierdut se simte.

Unele decizii  tin si de persoanele din jurul meu ,asa imi spune o persoana.Daca nu acum , cand?

Se spune ca timpul le rezolva pe toate.Nu cred  in asta fiindca viata-i scurtă şi nu are timp să ne aştepte…